Blog

M-am aruncat iarasi in ceva ce ma scoate din confort, jurizat intr-o competitie pentru cel mai bun logo realizat pentru Constanta. Loc de care sunt legat cu multe fire, inca din copilarie. casa de creatie, parintii si prietenii lor artisti, vila care ne gazduia micile vacante de vara la mare.
Am scris aici la invitatia IQads care este si platforma creativa pe care se desfasoara concursul.

” Prima provocare ar fi să nu te arunci în ce știai deja, cu execuțiile grafice. Stiu că e contraintuitiv să îi spui unui designer să nu deseneze din prima, dar experiența îmi arata că mai bine înainte iți scrii și schițezi ideile și organizezi gândirea. Alta greutate este că trebuie să te pui în pielea altora și să iți evaluezi singur opțiunile selectând cea mai buna varianta. Tentația mare este să te joci cu trendurile și să faci ceva smeker pe val. Asta ar fi o greșeală pentru că valurile dispar destul de repede și un logo trebuie să fie viabil pe o perioada cât mai lungă.

Nici stresul că ar trebui să îi placă clientului nu e constructiv. În cazul acesta Logoul va trece printr-o sită cu mai multe straturi. Public, designeri, oameni de marketing… care se vor centra până la urma pe soluția grafică ce raspunde criteriilor enunțate în brief…” continuarea pe site

Am discutat cu prietenul meu Marian Costache pe platforma Weinvent despre expozitia mea cu desene la cafea.

Stiu ca lucrezi mai tot timpul pentru branduri carora le faci identitatea sau packagingul, cand mai ai vreme sa desenezi?

Cand faci ce iti place iti gasesti timp. Trebuie sa recunosc sa ma impart intre doua „iubite” arta si design / branding la Open View studio. Nu ma obliga nimeni sa merg sa muncesc, imi place sa desenez si branduri si oameni. Incerc sa le combin si de multe ori desenele mele evadeaza din caiete sau tableta in diverse forme comerciale. Altfel, daca sunt obosit sau stresat, ma relaxez desenand fara un scop anume.  Am stive de caiete, daca imi rastorni rucsacul sar cel putin doua trei. Pantalonii mei sunt plini de markere, penite, creioane, carbuni. Nu stii cand ai nevoie de ele cand te cauta inspiratia.

Ce fel de comunitati aduna cafeneaua si de ce crezi ca e locul potrivit pentru o expozitie de arta?

Cafeneaua este un sambure pentru o microcomunitate. Un ecosistem frumos. Iar eu fac parte dintr-o generatie care nu mai vede arta ca un subiect de muzeu. Am vazut cum este intr-o galerie, acolo unde cumva se pune o distanta intre privitor si lucrare. Intr-o cafenea si mai ales in spatiul acesta, desenele se beau la o cafea. Si am fost curios sa vad cum relationeaza privitorii cu tablourile, unii dintre ei fiind chiar inspiratia pentru ele. Aceeasi curiozitate care ma misca sa fac ce imi place, m-a adus si in „sufrageria” lui Milu. Ii zic asa  pentru ca la el e ca si cum ai bea o cafea la el acasa, nu pare a fi spatiu comercial. E un experiment in derulare, inca studiez ce se intampla cu personajele desenate de mine acolo. Cred ca grupurile care se creeaza in jurul unui spatiu de genul asta au farmec si sunt desenabile. Au lipici si nu te simti singur niciodata. Cu atat mai mult de Valentines.

Cititi articolul intreg aici